ELADIO RODRÍGUEZ GONZÁLEZ E A REAL ACADEMIA GALEGA CRÓNICA E EPISTOLARIO Victoria Álvarez Ruiz de Ojeda
Neste primeiro ano do século XXI, a Academia dedica o Día das Letras Galegas ó poeta e lexicógrafo Eladio Rodríguez González (18641949). Son estas dúas parcelas da súa obra intelectual as que pesaron na decisión da Academia e as que van ser obxecto, supoñemos, de máis estudio e investigación. Mais a figura de Eladio Rodríguez ten, ó noso xuízo, unha dimensión non menos relevante para a cultura galega. Refírome á súa vinculación coa Academia Galega, cuestión ignorada ou desatendida ata hoxe. A vida académica de Eladio Rodríguez González abrangue case medio século, de 1905 a 1949. Académico numerario, un dos corenta fundadores, Eladio Rodríguez desempeñou ademais os cargos de secretario (192026) e presidente (192634). Fóra da mención destes postos, é moi pouco o que se sabe acerca dos traballos e dos días de don Eladio na Academia. Neste aspecto, a penas temos avanzado nada desde 1953, ano en que o académico numerario Ramón Villar Ponte publicou Días, hechos y hombres de la Real Academia Gallega1, amena síntese histórica dirixida a unha ampla maioría de lectores. As poucas liñas alí consagradas a Eladio Rodríguez son a fonte da que se nutren todas as referencias posteriores, case palabra por palabra. Por iso nos pareceu interesante realizar un esforzo de documentación no arquivo da Real Academia Galega e noutros, coma o do Museo de Pontevedra e o da Biblioteca Penzol, depositaria dunha parte do que foi o arquivo persoal de Eladio Rodríguez. Dous obxectivos perseguimos con estas páxinas: en primeiro lugar, aspiramos a ofrecer un panorama do labor de Eladio Rodríguez á fronte da Academia Galega; en segundo lugar, queremos dar a coñecer o epistolario dirixido polo autor a Casto Sampedro (192334), Enrique Rajoy Leloup (1932) e Ramón Otero Pedrayo (192644). Sampedro e Otero Pedrayo foron académicos da Galega e amigos moi respectados e queridos por don Eladio; con Enrique Rajoy Leloup tivo unha relación circunstancial, pero dalgunha transcendencia para Galicia, como esperamos mostrar. En conxunto, son doce cartas, rigorosamente inéditas, a excepción dunha, publicada no seu día na prensa. Cremos que este pequeno repertorio epistolar ilumina períodos e aspectos claves na historia da que é ou está chamada a ser a primeira institución cultural do país. Anticipo que algunha destas cartas fornece noticias, tamén, sobre a cronoloxía e elaboración do Diccionario enciclopédico gallegocastellano (195861), chefd'oeuvre de Eladio Rodríguez.
9
Nº 362