Eladio Rodríguez González
BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
nacemento, os cales outorgaron á Academia unha subvención anual de 200, 25 e 20 conmovedoras e agradecidísimas pesetas, que se elevarían ó ano seguinte a 775 pesetas. Así mesmo, Eladio Rodríguez trata de achegar recursos para a sección de Arqueoloxía da Academia, dirixida por Ángel del Castillo. E, no mesmo eido de melloras materiais, o presidente solicita infructuosamente a cesión de novos locais, no edificio da Capitanía, para o Arquivo Histórico de Galicia e para a Academia Galega, instalada ó presente en ?dos salas [...] en las que apenas si pueden albergarse los 13.0000 volúmenes de su especializada y visitadísma Biblioteca ni cabe realizar trabajo alguno?42. En canto á orientación xeral da Academia, Eladio Rodríguez é consciente de que as disciplinas históricas teñen absorbido as tarefas da corporación e de que cómpre corrixir ese rumbo. Na carta antes mencionada, Amor Meilán suxire a don Eladio unha serie de actividades ?para demostrar que la Academia no es exclusivamente histórica?. Entre elas, propón a celebración dun Día da poesía galega, que preludia o actual Día das Letras:
Creo que una de las primeras cosas que V. puede hacer desde la Presidencia, para demostrar que la Academia no es exclusivamente histórica, es establecer el día de la
poesía gallega, que pudiera ser el aniversario de la muerte de Rosalía. En ese día podría
celebrar anualmente la Academia una fiesta o velada exclusivamente poética, dedicada a los poetas que han sido, consagrando la del primer año, por ejemplo, a las poetisas (Clara Corral, Avelina Valladares, Filomena Dato, y aun a las que escribieron en Castellano: Concepción Arenal, Narcisa Pérez Reoyo, Emilia Calé, la Pardo Bazán, etc. También podrían consagrarse solemnes veladas en los centenarios de los gallegos ilustres fallecidos (en 1927, Francisco de la Iglesia, en 1928, Remigio Caula, en 1929 Fr. Tomás de Lemos, etc.). Ya ve V. que puede airearse un poco la querida institución (carta cit., 291926).
Non prospera o Día da poesía galega, pero o calendario conmemorativo é acollido con agrado. A prensa infórmanos de que ?la Academia Gallega se propone recordar a la atención pública, en sucesivas oportunidades, figuras de la literatura, la ciencia y el arte regionales poco conocidas u olvidadas de la actual generación, realizando así una misión divulgadora en consonancia con su misión cultural?43. En efecto, a Academia organiza veladas literarias no centenario de Francisco de la Iglesia (1521927)44 e no cincuentenario de Benito Vicetto e de Francisco Añón (2551928)45. Así mesmo, con motivo do centenario de Murguía (1933), a Academia promove a erección dun busto do Patriarca na Coruña, e outros actos e publicacións46. E, coa vista posta no centenario de Pondal (1935), Eladio Rodríguez confía a Manuel Lugrís e a Eugenio Carré a edición das poesías inéditas do Bardo (731927)47. A producción bibliográfica deste período céntrase no Boletín corporativo, que apa
27
Nº 362