BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
Eladio Rodríguez González
Cuestións previas Como acabamos de dicir, a vida académica de Eladio Rodríguez abrangue desde 1905 a 1949. Corenta e catro anos, ben se comprende, é un período demasiado amplo para ser tratado como convén no espacio de que dispoñemos, por xenerosa que sexa con nós a dirección deste Boletín. Por outra parte, debemos indicar que hai importantes lagoas na documentación académica. Por motivos que logo explicaremos, falta todo o arquivo da Academia no período que vai de 1927 a 1937: once anos, sete dos cales corresponden á presidencia de Eladio Rodríguez. Coñecemos, non obstante, o esencial do seu mandato e, aínda que non podemos contestar a todas as preguntas, cremos estar en condicións de formulalas. Na nosa consideración, nese case medio século de historia académica, cómpre distinguir tres etapas claramente diferenciadas. Son as seguintes:
Primeira etapa. De 1905 a 1923: desde a fundación á morte do primeiro presidente, Manuel Murguía. A Academia Galega constitúese na Coruña o 4 de setembro de 1905, por iniciativa e baixo a protección económica da Asociación Iniciadora y Protectora de la Academia Gallega (A Habana, 1905), que preside Manuel Curros Enríquez. Os traballos preliminares quedan ó cargo dunha comisión xestora presidida por Murguía e integrada por outros dez intelectuais galegos designados pola Iniciadora2. A comisión xestora decide a composición da Academia, formada por corenta académicos de número, que deberán residir en Galicia; fixa a sede da Academia na Coruña; discute e aproba os Estatutos; nomea a primeira xunta directiva, integrada por Manuel Murguía (presidente), Eugenio Carré Aldao (secretario) e José Pérez Ballesteros (tesoureiro); e, conforme ó indicado pola Iniciadora, resolve solicitar o recoñecemento oficial da Academia por parte da xefatura do Estado, é dicir, a sanción deEl Rei. Queda así constituída a Real Academia Gallega de la Coruña (R. D. de 25 de agosto de 1906)3. A Asociación Iniciadora concibe a Academia como unha corporación que deberá dar unidade ó idioma galego, mediante a elaboración dun diccionario e dunha gramática, e que será a máis alta representación da lingua e da cultura de Galicia: ?Bajo el lema Colligit, Expurgat, Innovatque, inspirándoos en sus elevados preceptos, acometeréis en primer término la formación de un Diccionario y la Gramática oficial de nuestra lengua?4. Mais, contrariamente ó demandado pola Iniciadora, a Academia Galega non se define nos seus Estatutos como unha academia da lingua. Véxase o capítulo I (?Objeto de la Academia?), artigo 1º: ?El objeto de la Academia, patrocinada por la Asociación Iniciadora y Protectora de la Academia Gallega, de la Habana, es cultivar las Bellas Letras en general, y principalmente, aquellos estudios que más puedan contribuir al conocimiento de la Historia, Antigüedades, Literatura y Lengua de Galicia?5. Así pois, a Aca
Nº 362
10