Documentación
BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
de que o rei concedeu á abadía de Sahagún o 8.5.108078 como certifica a Historia Compostellana79, pero non sen problemas80 e a chamada Historia Silense testemuña que a colonización franca e a versión oficial que eles estaban impoñendo suscitaban moita antipatía nalgúns sectores hispanos81. A corte real, á parte do xa dito, tivo un papel decisivo no cambio cultural desta época e nela Galicia tivo certo protagonismo: nace a catedral de Santiago, aparece o Pórtico da Gloria, o arcebispo Xelmírez crea unha armada e converte Compostela nun centro de decisión. O paso da letra visigótica á letra carolina prodúcese durante o reinado de Alfonso VI (10661109), Dona Urraca (11091126) e de Afonso VII o Emperador (11261157) (MARÍN:1995,262). Varios membros desa familia real, entre eles, Raimundo de Borgoña, irmán do papa Calixto, están enterrados na catedral de Compostela, na que en 1188 se escribe o Códice Calixtino, bo exemplo da influencia borgoñona. O Camiño de Santiago, que foi por momentos verdadeira fronteira políticorelixiosa, supón nesta época unha riada de xente que vén de tódolos puntos de Europa, maiormente da actual Francia. Este Camiño produce unha intensificación de intercambios económicos e culturais co gallo da peregrinación, que é ben visible na construcción de igrexas, pontes, hospitais e mesmo bairros de francos. Neste camiño houbo tamén comercio de manuscritos. 7.2. Resultado da confrontación de forzas Esta confrontación resolveuse, en boa parte, por vía diplomática cando todos encontraron unha fórmula que satisfixo parte dos seus intereses políticos, militares, baixo unha bandeira relixiosa e cultural, con certo transfondo económico. O máis visible foi a pequena cruzada antimusulmana, a penetración de nobres borgoñóns na monarquía do norte da península e, sobre todo, o reforzamento da autoridade papal82 que ten, como corolario, a abolición do rito litúrxico hispánico: o 22.3.1071 en Aragón por obra do rei Sancho Ramírez, e en 1078 en Castela (GARRIDO 284). A previa confluencia do rito galicano co romano, que xa provocara a necesidade de novos libros litúrxicos, estimulou a actividade editorial carolinxia e difundirá a letra carolina. É a época dos misais plenarios83 que, desprazan da circulación boa parte dos libros anteriores84 e con eles, entre nós, a letra visigótica. Pierre David trata de exculpar deste último feito a orde de Cluny. Pero, se é innegable que Cluny foi o brazo dereito do papa na abolición do rito hispano85, tamén o é que a repentina obsolescencia dos libros litúrxicos hispanos provocou a imperiosa necesidade de libros litúrxicos romanos, que os propios cluniacenses traían de Francia escritos en letra carolina: logo Cluny é o factor sine quo non da eliminación da letra visigótica86, por moito que en centros cluniacenses aínda se escribisen posteriormente algunhas cousas nesa letra87. Nin podemos excluír que detrás deste mercado de manuscritos france
299
Nº 362