Documentación
BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
códices, como dixen en 6.6, ningún que teña as mesmas medidas deste códice, unido ó 99 feito de que ningún dos novos mss. santiagueses cadre no seu feitío co ms. da Coruña ábrelle camiño á hipótese de que este proceda dun scriptorium de fóra de Galicia. Non hai probas de que se escribise na Coruña, e por iso non lle chamo Misal da Coruña, pero, como dixen, pode moi ben selo primeiro misal que tivo o convento dos dominicos desta cidade, fundado a fins do século XIII. En calquera caso, se non marro na datación, estamos ante un testemuño palpable dun capítulo da política internacional do século XI e da centralización vaticana da estructura eclesiástica católica. As peculiaridades da notación musical, que o distinguen tanto doutros mss. contemporáneos coma das melodías estandarizadas, explican que no século XVI xa resultase obsoleto o misal do que formaba parte e que, tralo seu desmembramento, conservemos hoxe esta única reliquia. Janini lamentaba (1961:145, 1512) que desaparecesen do N. da península ibérica os misais manuscritos do rito romano e animaba a buscar nos arquivos. As descobertas no arquivo da R.A.G. e sobre todo as da catedral de Santiago fan prevela exhumación de novos fondos nos arquivos eclesiásticos e laicos de Galicia. Lémbrese que xa en 1932 o bieito Xermán Prado (PRADO 1932) dera noticia de que entre estes fondos está un melodrama pascual e de que nese teatro litúrxico nace o teatro moderno100. Aínda que el, ocupado na transcrición do Calixtino, daba pouca importancia ó resto dos mss. da catedral de Santiago, todo isto empeza a pedir xa unha transcrición completa, un estudio de conxunto e a posterior comparación cos estándares gregorianos para podermos establecelo grao de importación e de orixinalidade que tivo Galicia trala imposición do rito romano. Non parece verosímil que o Códice Calixtino sexa un milagre sen un antes e sen un sólido despois, maiormente se España, durante a Idade Media e primeiro Renacemento sempre estivo ó día no coñecemento e uso das más actuais tendencias da música (LOPEZ CALO 1987:747). Musicólogos eminentes veñen pedindo un estudio global dos nosos mss. litúrxicos medievais. Este meu traballiño, estrictamente divulgativo, quere suxerila dixitalización e difusión pola rede da verdadeira imaxe de tódolos nosos mss., xa que así calquera interesado pode percibir semellanzas, influencias e orixinalidades hoxe reservadas a escasos eruditos. O actual renacemento de Galicia merece estes novos métodos e xerará os novos investigadores que fagan realidade este soño necesario.
9. Bibliografía
BARRAL RIVADULLA, Dolores (1998): La Coruña en los siglos XIII al XV. Historia y configuración urbana de una villa de realengo en la Galicia medieval. Fundación Pedro Barrié de la Maza. A Coruña. BARREIRO FERNÁNDEZ, José Ramón (1986): Historia de la ciudad de La Coruña. La Voz de Galicia, La Coruña. BASTARDAS Y PARERA, Juan (1960): ?El latín medieval? en Enciclopedia Lingüística Hispánica I, C.S.I.C., Madrid, 251290. BATTELLI, Giulio (1999): Lezioni di paleografia. Libreria Editrice Vaticana. Città del Vaticano.
303
Nº 362