BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
Eladio Rodríguez González
Fixéronse xestións coa familia de Martínez Morás, nada se encontrou. Fácil é imaxinar a amargura de Eladio Rodríguez ó coñecer a noticia, pois a Academia quedaba privada da memoria escrita durante moitos anos, en parte, os do seu mandato, e iso pola responsabilidade de Martínez Morás, a quen el levara á secretaría. ¿Destruíu Martínez Morás a documentación da súa xestión? ¿Ocultou Martínez Morás os documentos nalgún lugar, que nunca se puideron achar? Nunca se soubo. Naturalmente, a desaparición dos documentos ten tido consecuencias negativas perdurables. Na sesión aludida cambiáronse impresións respecto á necesidade de cubrir as vacantes de numerarios e de xestionar o cobro das subvencións pendentes. A partir de aquí, Casás comeza as súas visitas ó alcalde e ó presidente da Deputación; eleva instancias ó ministro de Educación Nacional e ós presidentes das deputacións provinciais; envía felicitacións, expresa pésames; por certo que un deles vai dirixido ó Caudillo, pola morte do seu irmán o aviador Ramón Franco Bahamonde (27101938), que era académico de honor da Galega (341926). Manuel Casás pon diñeiro do seu peto, a conta, para pagar algún soldo dos moitos atrasados ó persoal da Academia, reducido a dúas persoas, o bibliotecario, César Vaamonde, e o auxiliar, Juan Naya Pérez. En febreiro de 1939 o subsecretario de Educación Nacional, García Valdecasas, autoriza á Academia para eximir da lectura do discurso ós numerarios electos antes da guerra, os cales recibirán un oficio equivalente á toma de posesión (2241939). Son: Juan Domínguez Fontenla, Narciso Correal Freire de Andrade, Ramón de Artaza, Lisardo Barreiro, Jaime Solá e Antonio Noriega Varela. Terminada a guerra civil o 1 de abril de 1939, A Coruña vive quince días de festas, desfiles e homenaxes. A primeira reunión tras a guerra ten lugar o domingo 3 de decembro de 1939 e, no sucesivo, sempre ante un delegado do Gobernador Civil. Asisten Manuel Casás, Alejandro Barreiro, Ramón Otero Pedrayo, Lisardo Barreiro, Ramón de Artaza, Julio Dávila e Ángel del Castillo. Outros varios envían adhesións, entre eles, Ramón Cabanillas. Eladio Rodríguez non comparece. O secretario le unha extensa memoria do actuado pola xunta interina durante a guerra78. Ángel del Castillo é nomeado tesoureiro (tomará posesión o 16121939) e son declaradas as vacantes de numerarios (das corenta prazas, hai pouco máis de vinte cubertas). A Academia ocupa o ano seguinte na proposta de candidatos, que serán votados na xunta ordinaria do 8 de decembro de 1940. Nesta, son elixidos dezanove numerarios: Xosé Filgueira Valverde, Fermín BouzaBrey, Xesús Carro García, Salustiano Portela Pazos, Atanasio López, Ramón María Aller, Samuel Eiján, Aureliano Pardo Villar, Paulino Pedret Casado, Antonio Couceiro Freijomil, Gonzalo Brañas Fernández, Gonzalo López Abente, Florentino López Cuevillas, Celestino Sánchez Rivera, José Baldomir, Francisco Vales Villamarín, Manuel Vázquez Seijas, Fernando Cortés Bugía e Rafael González Villar79. O director xeral de Belas Artes, marqués de Lozoya, libera os electos da lectura do discurso e autoriza a toma de posesión conxunta. Esta cerimonia terá lugar,
Nº 362
42