Eladio Rodríguez González
BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
que, tras a reunión plenaria en Salamanca, cada unha delas se reunirá por separado, consagrándose ás súas tarefas (art. 2º). A constitución oficial do Instituto de España fíxose mediante decreto do 1 de xaneiro de 1938. O artigo 1º explica que recibe o nome de Instituto de España ?el conjunto de los académicos numerarios de las Reales Academias Española, de la Historia, de Ciencias Exactas, Físicas y Naturales, de Ciencias Morales y Políticas, de Bellas Artes y de Medicina reunidos en Corporación Nacional a título de Senado de la Cultura Española?. A Mesa, ou xunta directiva do Instituto, está composta polos seguintes membros: presidente, Manuel de Falla; vicepresidente, Pedro Sainz Rodríguez; secretario perpetuo, Eugenio d'Ors; chanceler, Pedro Muguruza; secretario de publicacións, Vicente Castañeda; bibliotecario, Miguel Artigas, e tesoureiro, Agustín González de Amezúa (art. 8º). Asemade, desígnase ou confírmase o presidente de cada Academia: Pemán, para a Española; o Duque de Alba, para a da Historia; Romanones, para Belas Artes, etc. (art. 9º). Mentres na fronte de guerra se libra a batalla de Teruel, o 6 de xaneiro do 38, conforme ó previsto, celébrase no paraninfo da Universidade de Salamanca a sesión plenaria das Academias reunidas no Instituto de España. Preside o xeneral Gómez Jordana, en representación do xefe do Estado. Abre a sesión o secretario perpetuo, Eugenio d'Ors, quen le a memoria regulamentaria da súa constitución. A seguir, o vicepresidente, Pedro Sainz Rodríguez, pronuncia un discurso sobre a misión do Instituto na tarefa de restaurar a unidade histórica de España: ?Por eso este Instituto es unidad. Unidad en la inteligencia, unidad en la tarea y unidad en la conciencia moral de nuestro pueblo. [...] Somos los encargados de trazar las trincheras del pensamiento para que la muerte que todos los días mata a este pueblo español, que ha sabido sublevarse por su tradición, no sea infecunda en las trincheras de la guerra?73. Tras estas palabras, ten lugar o (re)ingreso dos académicos, de acordo cun fantástico cerimonial: os aspirantes van pasando ante a mesa presidencial e, poñendo a man dereita nun exemplar dos Evanxeos e mais nun exemplar do Quijote (este, coa cuberta ornada co xugo e as frechas), van respondendo afirmativamente a esta pregunta: ?Señor Académico, ¿juráis a Dios y ante nuestro Ángel Custodio servir perpetua y lealmente a España, bajo imperio y norma de su tradición viva; en su catolicidad, que encarna el Pontífice de Roma; en su continuidad hoy representada por el Caudillo salvador de nuestro pueblo??74. Trincheiras do pensamento e trincheiras da guerra. A imaxe utilizada polo intelectual monárquico Pedro Sainz Rodríguez expresa graficamente o obxectivo do Instituto de España: os civís unidos ós militares sublevados queren mostrar, ante si mesmos e ante os ollos do mundo, que a zona nacionalista, aínda que protagonista dunha sublevación militar, ten unha personalidade cultural e que non faltan nela escritores, pensadores e homes de estudio. Os inspiradores do Instituto queren manifestar que a España nacionalista non é sinónimo de barbarie, senón ó contrario: mentres a España republicana suprime as academias, institucións culturais seculares, a España sublevada ocúpase de
39
Nº 362