Eladio Rodríguez González
BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
A Real Academia Galega ante a República e o Estatuto de Autonomía (19311936) ¿Como recibiu a Real Academia Galega a proclamación da República? Non hai Actas nin outros documentos internos que nos permitan sabelo. Como todas as institucións públicas, o douto Corpo adapta o seu título e emblema á nova situación política: a Academia suprime, de facto, a palabra ?Real? do seu nome e do seu brasón a coroa. En 1934, baixo a presidencia de Manuel Lugrís Freire, a Academia buscará a protección do xefe do Estado e presidente da República Española, Niceto Alcalá Zamora, a quen nomeará académico de honra. A inauguración do monumento a Curros Enríquez (1181934), na xestión do cal a Academia tivo parte tan importante, constituíu un gran acto de exaltación republicana. Contribuíu a dar relevo político a esta homenaxe a presencia de Alcalá Zamora, a quen a Academia Galega impuxo a aludida medalla. Sucedía isto 52 53 cinco meses despois da dimisión de Eladio Rodríguez . Ó noso xuízo, o feito máis destacado do período republicano é a contribución que a Academia fai, a través do seu presidente, Eladio Rodríguez, ó proceso autonomista de Galicia. En efecto, Eladio Rodríguez é un dos dez redactores do Estatuto de Autonomía (1932), plebiscitado polos galegos o 28 de xuño de 1936. Así, será durante a República cando a Academia estea máis implicada que nunca na vida pública galega e máis que nunca cerca das reivindicacións de Galicia. O proceso que culmina no plebiscito do 36 é coñecido por todos. Prescindiremos, pois, das etapas previas nas que está presente, tamén, a Academia, e partiremos do momento en que, promulgada a Constitución da República (decembro de 1931), existe un marco xurídico para a autonomía. Daquela, o Concello de Santiago, a proposta de Enrique Rajoy Leloup, convoca, para o 3 de xullo de 1932, unha Asemblea representativa dos elementos políticos, administrativos, económicos e culturais de Galicia. Nesta xuntanza, celebrada con gran éxito, desígnase a comisión que se encargará de redactar o anteproxecto de Estatuto e de sometelo a información pública. A comisión redactora está integrada por dez membros, a saber: Salvador Cabeza de León (presidente), Alexandre Bóveda, Manuel Iglesias Corral, Manuel Lugrís Freire, Eladio Rodríguez González, Jacobo Arias del Villar, Rodrigo Sanz, Santiago Montero Díaz, Avelino López Otero e Enrique Rajoy Leloup (secretario). Esta comisión preséntase coma un organismo de carácter técnico, razón pola cal os Dez actuarán, teoricamente, a título particular, pero é claro que todos son chamados pola súa pertenza a institucións ou partidos. A comisión redactora traballa durante o verán, reuníndose as fins de semana, en Compostela, e o Anteproxecto queda concluído o 4 de setembro de 1932. Sometido a información pública, a comisión estudia as emendas presentadas e finaliza o seu labor o 1 de novembro de 1932, día no que poñen a súa sinatura ó pé do dictame os dez redactores. Dictame e proxecto de Estatuto son impresos e circulados por Galicia54. A seguir, convócase a Asemblea rexional de municipios, que deberán aprobar o Estatuto, e que
29
Nº 362