BOLETÍN DA REAL ACADEMIA GALEGA
Eladio Rodríguez González
terá lugar en Compostela os días 17, 18 e 19 de decembro de 1932. A Academia Galega non está invitada, aínda que si Eladio Rodríguez, como vocal da comisión redactora. Cómpre advertir que tampouco está chamado a participar o Seminario de Estudos Galegos (aínda que a maioría dos seus membros estarán presentes)55. Neste momento, acentúase a polémica partidista en torno á autonomía e ó liderado da política galega. Xa antes de comezar o seu traballo a Comisión dos Dez, algúns sectores coruñeses expresaran certo malestar polo protagonismo de Santiago de Compostela no proceso estatutario. Cando se divulga o anteproxecto, A Coruña suscita o problema da capitalidade de Galicia. Como sabemos, o artigo 36 do Estatuto outorgaba á primeira Asemblea lexislativa galega a facultade, entre outras, para designar a capital de Galicia. O 24 de novembro, o alcalde da Coruña, Manuel Iglesias Corral, membro da comisión redactora, comunica por carta que defenderá un voto particular no sentido de que non procede tal deliberación, porque a cidade da Coruña ostenta xa na realidade esa condición de capitalidade. A mesma opinión sustentan algunhas agrupacións, a máis belixerante, a denominada ?A la Tercera República?. Integrada, entre outros, por César Alvajar, Jesús Mejuto, José María Eirís, Alfredo Suárez Ferrín..., esta asociación tiña por fin ?superar la segunda República española, creando una ciudadanía apasionada y actuante de la que surja la Tercera República, la República radicalmente transformadora que hubiera traído la revolución que no llegó a estallar por habérsele anticipado el nacimiento legal y pacífico del régimen en las urnas electorales?56. Utilizando como arma o célebre artigo 36, o grupo desenvolve unha intensa campaña contra o Estatuto. Ó berro de ?Nacionalismo, nunca?, ?A la Tercera República? sementa a cidade de propaganda denunciando o Estatuto como obra exclusiva dos nacionalistas, e, entre os seus argumentos, utiliza o feito de que a Academia Galega non está convocada á Asemblea dos municipios. O 13 de decembro de 1932 as forzas vivas da Coruña celebran unha xuntanza no Pazo Municipal, para expresaren a súa adhesión ó Concello e á Alcaldía. Fan uso da palabra, entre outros, o alcalde, Manuel Iglesias Corral; César Alvajar, membro de ?A la Tercera República?; Alejandro Barreiro, director de La Voz de Galicia; Manuel Casás, exalcalde da Coruña, e Eladio Rodríguez González, presidente da Academia57. En consecuencia, Eladio Rodríguez dirixe unha carta aberta a Enrique Rajoy Leloup, secretario da Comisión organizadora da Asemblea, para anunciar a súa inasistencia:
Es verdad que mi representación en la Ponencia fue simplemente personal; pero no es menos cierto que por muy modesta e insignificante que sea y lo es mi personalidad, yo no puedo, ni quiero, ni debo prescindir en ningún acto público de mi condición de presidente de la Academia Gallega; y como esta institución cultural, que había sido invitada a la Asamblea de 3 de julio último, no puede asistir a la de este mes, por haberle puesto el veto las cinco respetadísimas personas amigas que formaron y redac
Nº 362
30